Protejăm natura şi mediul înconjurător!

Explorează bogăţiile naturii!

Grota sulfuroasă
Muntele Puturosu (Puciosu), parte a masivului Ciomad-Puturosu reprezintă ivirea cea mai sudică la suprafață a elementelor vulcanice din lanțul vulcanic acl Carpaților Orientali. Așa că, după ce vulcanii din această zonă s-au liniștit, au lăsat în urma lor obiective de mare interes: Lacul Sfânta Ana, unicul lac vulcanic din țara noastră, Tinovul Mohoș, un crater acoperit cu mușchi, și mofete (produse gazoase constituite în cea mai mare parte de bioxid de carbon, degajate prin crăpăturile scoarței terestre în fazele finale ale activității vulcanice).
Grota Sulfuroasă (galeria unei foste mine de sulf) se află pe versantul sudvestic al Muntelui Puturosu, la o altitudine de 1052 m. A fost amenajată pentru vizitare cu 120 de ani în urmă, de către Apor Gábor. Prin gura grotei iese la suprafață o cantitate imensă de gaz mofetic, debitul gazului depășind 3000 mc/zi, fiind emanația postvulcanică cu cel mai mare debit din Europa. Gazul mofetic conține hidrogen sulfurat, respectiv dioxid de sulf, care la contactul cu condițiile atmosferice precipită sulf pur pe pereții grotei. Dreptul asupra sulfului, respectiv asupra valorificării gazului aparține comunei Turia, apoi familiei Apor. După primul război mondial, devine proprietatea sanatoriului TBC, fiind folosit la tratamente.

Intrarea în grota sulfuroasă

Nivelul gazului în partea exterioară a grotei se află la cca. 1m , dar în partea interioară nivelul aproape atinge plafonul grotei. Tocmai din această cauză, partea interioară a fost închisă printr-o grilă de lemn. Lungimea totală a grotei este de 14 m. Grota se poate vizita pornind de la hotelul de pe lângă DJ113, urmărind marcajul punct albastru. Compoziția gazului a fost analizat într-o fază inițială de către Ilosvay Lajos, în 1884, conform căreia compoziția arată astfel: 95,82% dioxid de carbon, 0,38%-hidrogen sulfurat, 0,14% oxigen și 2,66%-azot. Conform calculelor făcute de Ilosvay, grota emană anual 1,5 milioane kg dioxid de carbon, respectiv 6400 kg acid sulfhidric. După unele cercetări recente, aerul grotei prezintă radioactivitate de 980,0 pCi/l (pikoCurie/litru), având valoarea cea mai ridicată dintre toate mofetele și solfatarele din Carpații Orientali.
Terapia sulfuroasă are efecte benefice asupra organismului, fiind dovedit în lupta împotriva bolilor precum: bolile reumatice, cele cardiovasculare, arteriale, psihosomatice, boli alergene, dermatologice etc.

Grota cu alaun, sau Timsos
Urmând marcajul punct albastru de la Grota Sulfuroasă spre sud-est, ajungem la alte câteva mici caverne, foste mine de sulf, printre care una este mai specială datorită depunerilor de alaun pe pereţii grotei. Compoziţia depunerilor cu alaun a fost analizată de mai mulţi cercetători, printre care Justus Kari din Halle (1853), austriacul Posepny sau llosvay Lajos. Conform analizelor celui din urmă, depunerile au în compoziţie 62% alaun pur, adică sulfaţi de aluminiu. Alaunul este folosit la nenumărate procese tehnologice, face parte şi astăzi din viaţa cotidiană.

Grota cu alaun, sau Timsos


La grota se poate ajunge de la hotelul care se află lângă DJ113 urmărind traseul care ne duce la Grota sulfuroasă. De aici drumul spre stânga se deschide spre Tinovul Buffogo , iar spre dreapta, circuitul continuă pe la Grota cu Alaun și, într-un final, ajunge și la Peștera Puturosu.
Drumul continuă drept, pe marginea unei râpe, printre copaci aplecați peste potecă. De la Grota sulfuroasă  la Grota cu Alaun (alaun = sulfat dublu de aluminiu și potasiu), este un drum de cca. 5 minute.

Cimitirul Păsărilor și Grota Ucigaşă
Aceste două fenomene postvulcanice ale Muntelui Puturosu se află pe panta estică a acestuia, aproape de vârful muntelui. Cimitirul Păsărilor se prezintă sub forma unei depresiuni umplute cu gazul emanat prin roci.

Cimitirul păsărilor

Şi-a primit denumirea datorită faptului că multe animale îşi pierd răsuflarea după intrarea în gaură. Gazul având greutatea specifică mai mare decât cel al aerului, stagnează pe fundul depresiunii cu dimensiunile de 15 m în diametru respectiv cca. 3 m adâncime. Cele mai frecvente animale găsite aici sunt rozătoarele, liliecii, păsările şi căprioarele. Foarte puţine semne ne arată prezenţa gazului nociv: culoarea diferită a frunzelor uscate sau lipsa totală a vegetaţiei verzi pe fundul depresiunii.

Grota Ucigaşă

Grota Ucigaşă reprezintă urmele galeriilor minelor vechi de sulf, fiind diferit de celelalte grote şi emanaţii de gaze din zonă. Gazul din grota ucigaşă umple aproape în totalitate galeriile din grotă. Pe pereţii grotei nu se regăsesc depunerile specifice de sulf sau alaun, deci nu există semne clare care să ateste prezenţa gazului.

Tinovul Buffogo
Mlaştina de turbă Răbufnitoarea (Buffogo) are o floră şi vegetaţie variată, având o suprafaţă de 0,88 ha. Este aşezată într-o mică depresiune pe malul stâng al pârâu-lui Buffogo, la nord de Vărful Puturosu, Munţii Turiei, la o altitudine de 925 m.
În această depresiune pe un substrat de grohotiş andezitic, cu sedimente vulcanogene şi piroclastite, s-a instalat şi s-a evoluat o turbărie caracteristică, alcătuită din două zone relativ distincte: una oligotrofă şi alta eutrofă. Volumul turbei din acest complex a fost evaluat de Emil Pop la 20.000 metri cubi. Conform măsurătorilor efectuate de Hegyeli (2008), volumul turbei este de 18.750 metri cubi.

Tinovul Buffogó

Grosimea maximă a turbei este de 4,1 metri. Datorită poziţiei geografice a mlaştinii, situată în centrul unei întinse zone montane, la o altitudine mijlocie, climatul înregistrează unele particularităţi specifice. Valea Pârâului Buffogo, prin aşezarea sa este ferită de vânturi şi lipsită de excesele termice manifestate pe culmile mai înalte, sau în Depresiunea Târgu-Secuiesc. Datorită pădurilor înconjurătoare există un microclimat umed şi rece specific. Temperatura medie anuală a aerului oscilează în jurul valorii de 4 °C, lunile cele mai călduroase fiind iulie şi august, când se înregistrează temperaturi medii cu valori de 14-15°C, iar temperaturi de peste 25 °C se înregistrează doar în mod sporadic. Cele mai scăzute temperaturi se înregistrează în luna ianuarie, cu media de -6°C. Valorile minime extreme oscilează între -25°C şi -30°C. Cantitatea de precipitaţii se situează între 800 şi 1.000 mm anual, cu debitul maxim în lunile iunie şi iulie. Cele mai puţine precipitaţii se înregistrează toamna şi iarna, cu valoare minimă a debitului de 52 mm în lunile noiembrie şi decembrie, în zonă găsim doar două izvoare de apă minerală, în schimb sunt specifice emanaţiile puternice de gaze postvulcanice, care determină răbufnirea continuă a apei din ochiurile de diferite dimensiuni aflate în interiorul mlaştinii. Zona se integrează în etajul fagului, fiind înconjurată şi parţial umbrită de făgete (Symphyto cordato - Fagetum) şi de plantaţii de pin. Atât vecinătatea pădurilor, cât şi umbrirea parţială.

 

Cazare - Gastronomie - Agrement


În comuna Turia şi în staţiunea balneoclimaterică Bálványos există o reţea bine dezvoltată de hoteluri şi pensiuni. Dacă veniţi pe meleaugurile noastre o să aveţi din ce alege!

Mai departe


Indiferent dacă doriţi să gustaţi celebrul kürtőskalács (colac secuiesc) sau un bulz autentic, aţi venit la locul potrivit!

Mai departe


Doriţi experienţe de neuitat? Parcul de aventură de la Grand Hotel Balvanyos este cel mai potrivit loc, atât pentru copii cât şi pentru adulţi!

Mai departe